vineri, 5 martie 2010

Vrei doar să te mişti, să sari, să te pierzi, să uiţi.
Muzica îţi dictează, peste ţipetele disperate ale adunăturii-ţi de oase şi muşchi.
Simţurile sunt amorţite, te detaşezi, eşti tu, acordurile alea nebune şi nimic mai mult.
Şi cel mai neaşteptat, nu ai nevoie de suflet. Golurile sunt umplute efectiv de valul de sunete.
Aviz amatorilor, probabil că n-ai nevoie nici de prea mult creier. :)
E minunat.
2 zile