Simplul motiv pentru care iubesc dimineaţa asta eşti tu..
Deşi îmi pari mai mult un străin. Nu mai găsesc nimic din bărbatul de azi-noapte, ci doar un copil, afundat în somnul lui adânc şi lipsit de griji. Din când în când, câte un oftat aruncat neglijent îţi tulbură respiraţia regulată şi liniştea goală a camerei. În rest nimic..
Lumina crudă cade dezordonat peste noi. Neruşinată,se împrăştie pe pielea-ţi aurie şi învăluie oarbă semnele amorului nostru. Zâmbesc, cu gândul la gesturile înfometate, a doi oameni în care dorinţa a ars mocnit prea mult timp, şi care a explodat într-un final, aducându-ne aici.
Odată revenită la realitate, alung toţi fluturii ăştia naivi şi mă grăbesc să plec. Nu vreau să mă obişnuiesc cu genul ăsta de dimineaţă. Nu trebuie..
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu